Bine ai venit pe acest blog!

Bine ai venit pe acest blog! Ca sa afli repede daca aici poti gasi raspunsurile pe care le cauti, te rog sa parcurgi sumarul de mai jos. Aici vei gasi:
1). Informatii utile din domeniu despre: harti climatice si eoliene ale României, R'=Rc minim, centrale cu condensare, S.E.T., puffere, radiatoarele vechi din fonta, Delta T, respiratia peretilor, ventilatia mecanica cu recuperare de caldura , formule de calcul etc.
2). Probabil cel mai complet si realist program GRATUIT pt calcule termice, pt 12 camere, denumit Radia3 (fisier tip excel);
3). Un alt fisier pt calcul termic, altfel structurat dar la fel de gratuit ca toate celelalte, pt o singura camera, denumit ~CalculTermic~;
4). Un fisier a carui denumire spune tot: Calcul volum Puffer & Boiler;
5). Un fisier pt dimensionarea incalzirii prin pardoseala cu agent termic (IPAT): ~Calcul termic IPAT~;
6). Un alt fisier a carui denumire spune tot: ~Calcul termic SERE~;
7). Un fisier cu care poti calcula puterea reala a oricarui radiator pt orice temperaturi de Tur/Retur/interior, plecand de la puterea lui la temperaturile de T/R/i date de producator: ~Conversie puteri radiatoare~.
8. Doua fisiere care transforma pierderile de caldura prin zidarie si/sau izolatie termica SAU tâmplărie in bani economisiti pe luna/an sau in ani de recuperare a cheltuielilor / investitiei.



duminică, 12 februarie 2012

Suprafata echivalenta termic

Despre Suprafata Echivalenta Termic (S.E.T.) a unui corp de incalzire (calorifer/radiator/teava) trebuie sa stiti urmatoarele:

* Reprezinta criteriul de repartizare a cheltuielilor de incalzire intre diferite cladiri racordate la aceeasi sursa de caldura (gen RADET).
* Este utila in cazul inlocuirii unor corpuri de incalzire cu ocazia reabilitarii termice a instalatiei de incalzire interioare a unei cladiri.
* Exista un ghid din 2001, care inlocuieste STAS 11 984-83.
* Principala modificare fata de STAS 11 984-83 o reprezinta considerarea parametrilor nominali ai temperaturilor de tur / retur / interior (conform SR ISO 3148), de 90/70/20°C, in locul valorilor de 95/75/18°C. Totusi, valorile suprafetei echivalente termic pentru corpurile de incalzire cuprinse in STAS 11 984-83 ramin aceleasi, prin modificarea valorii care corespunde unui metru patrat echivalent termic, de 453 W/m², in loc de 525 W/m², cit era inainte.
Astfel, ca definitie, suprafata echivalenta termic a unui corp de incalzire (SET) este o marime conventionala care caracterizeaza puterea termica a unui corp de incalzire, iar metrul patrat de suprafata echivalenta termic este acea suprafata a corpului de incalzire care cedeaza 453 W in conditiile de utilizare specificate mai jos:
- temperaturile de intrare / iesire a agentului termic (apa) din corpul de incalzire sunt de 90/70°C, iar temperatura interioara a incaperii de 20°C (diferenta medie de temperatura dintre apa si aer este de 60°C).
- corpul de incalzire este racordat la instalatia de incalzire cu intrarea agentului termic pe la partea superioara si iesirea lui pe la partea inferioara.
- corpul de incalzire este montat aparent pe peretele exterior, sub fereastra.
- corpul de incalzire este vopsit la exterior cu vopsea de culoare deschisa, fara pigmenti metalici.
- presiunea atmosferica de la nivelul marii (care este de 1,013 bar).

Pe scurt, suprafata echivalenta termic (S.E.T.) a unui corp de incalzire se poate calcula cu urmatoarea formula:
SET = Q / 453, exprimata in m²,
in care Q reprezinta puterea termica a corpului de incalzire, determinata conform SR ISO 3148, pentru 90/70/20 grade C, adica pt o diferenta medie de temperatura de ∆t = 60°C.

Daca doriti sa aflati direct ce suprafata echivalenta termic au o parte dintre radiatoarele din Romania, mai vechi sau mai noi, puteti vizualiza anexele acestui ghid din 2001 AICI.

6 comentarii:

Anonim spunea...

Buna ziua, va rog sa-mi spuneti cum se calculeaza suprafata radianta a tevilor dintr-o instalatie de incalzire centrala, geometric 3,14xDxL sau se mai aplica ceva coeficienti? Va intreb asta deoarece suspectez societatea com. Calorgal din Galati de supraevaluare a suprafetei radiante. Aceasta a majorat valorile suprafetelor tevilor de legatura dintre calorifere cu cca 67% Daca cunoasteti si o baza legala, un standard, o norma tehnica, va rog sa mi le comunicati. Va multumesc anticipat.

Aurel spunea...

Pentru o teava, Suprafata Echivalenta Termic este acea suprafata fizica a tevii care degaja 453 W in conditiile descrise in articol. Suprafata fizica a tevii, pe care corect ai calculat-o in comentariul tau, intra in calculul caldurii degajate de teava, alaturi de Delta T si de coeficientul de transfer termic K: Q = K*S*DT. Mai departe ... vezi manualele de fizica :)
Mai multe poate ca poti afla AICI , sau poti chiar sa intrebi ce te doare.

PS. Ma tot minunez de incapatanarea statului de a tine in viata aceste CET-uri falimentare prin tot felul de subventii uriase, perpetuand o stare de fapt complet ineficienta economic si generatoare de multe frustrari. Eu as prefera sa se subventioneze achizitia de centrale termice de apartament la pret redus.
Dar si mai mult ma minunez de timpul, energia si resursele irosite de locatarii (inca) dependenti de aceste CET-uri in lupta cu ... toata lumea (CET-uri, asociatii de locatari, firme de repartitoare, statul etc), pentru fiecare metru patrat de SET, pentru fiecare repartitor, pentru fiecare grad Celsius in calorifere sau la apa calda sau pentru fiecare gradatie de contor de caldura (giga-calorimetru) etc, in loc sa-si canalizeze eforturile in vederea obtinerii independentei de aceste CET-uri, si de a inceta sa le mai "sponsorizeze" pierderile de tot felul...

Anonim spunea...

La calcul termic in casutele cu "pereti" de la pereti exteriori, ce dimensiuni se trec: ale camerelor pe rand, ale peretilor pe nivel sau al intregului perete exterior indiferent de nr camerelor pe nivel?
Multumesc

Anonim spunea...

Buna seara .
Aveti cumva un program sau o formula de calcul prin care se poate determina timpul de incalzire a unui boiler in functie de temperatura agentului termic si a suprafetei serpentinei din acesta ?
Multumesc.
Cu respect .

Aurel spunea...

@Anonim 1
In fisierul denumit ~CalculTermic~ se pot face calculele de necesar termic pt o singura camera. Asa ca toate dimensiunile pe care le introduci se refera doar la o singura camera. Daca ai de calculat si pt o alta camera, atunci ori stergi datele introduse pt prima camera si apoi notezi datele pt cea de-a doua camera, ori mai simplu folosesti un alt fisier "curat", adica o copie a originalului descarcat de pe blog. Asa sa raspunsul cred ca ar fi "ale camerelor pe rand".
Insa te poti juca si introducand dimensiunile unui intreg nivel (sau chiar case, daca are o forma regulata) ca si cum ar fi o singura camera mare, fara pereti despartitori, cu aceeasi temperatura interioara. Iar rezultatul se cam pastreaza, proportional. Adica: sa presupunem ca avem un nivel format din 4 camere alaturate identice, patrate, care impreuna formeaza tot un patrat. Ei bine, daca notam datele unei singure camere, obtinem necesarul termic X. Iar daca notam intregul nivel alcatuit din cele 4 camere alaturate, ca fiind o singura camera mare, obtinem un necesar termic de aproape 4X (mai mic cu vreo 2-3% decat 4X). Pt camere diferite pe nivel, cu date si dimensiuni diferite, aceasta aproximare devine prea ... aproximativa si nu mai esti sigur de rezultate. De ex, parter cu 2 camere la 22*C, una la 20*C, 2 bai la 24*C plus un garaj la 7*C: ce temperatura interioara notezi? Eroarea creste, evident, si nici nu stii cu cat. Insa decat calculul termic a la Dorel cu 50 W/mc in orice situatie, mai ales in cazul imobilelor bine izolate termic, mai bine asa, cu un intreg nivel notat si cu eroarea aferenta. Sigur vei fi mai mai aproape de realitate!

Aurel spunea...

@Anonim 2
Nu am un astfel de fisier, pt ca nu mi-am pus niciodata aceasta problema, sau cel putin nu in felul asta. Iar o eventuala formula, daca ar exista una singura, ar fi destul de complicata, te asigur. Pt ca in acel calcul ar trebui sa poti tine cont, pe linga temperatura agentului termic si suprafata serpentinei de care zici tu, de mai multi factori care intervin: temperatura de intrare a apei curate in boiler (5-17*C), volumul apei de incalzit din boiler, si chiar de debitul agentului termic prin acea serpentina, ca sa nu mai zic de conductivitatea termica a materialului din care este fabricata serpentina. Insa nu cred ca este imposibil de calculat, macar cu aproximatie. Cel mai greu de aflat mi se pare a fi puterea pe care o furnizeaza serpentina ta, in anumite conditii necesare. Eventual, vezi la producatorii/depanatorii de boilere, care ar putea sa te ajute mai putin cu calculele, si mai mult cu experienta.
Vrei sa faci un boiler DIY (home-made), ca sa iesi mai ieftin, si te intreaba nevasta in cat timp i se incalzeste ei apa de baie? ;)

=========================================================== ===========================================================